Gazeta de Poiana Lacului

Despre Poiana Lacului

 Poiana Lacului se află în partea centrală a judeţului Argeş, aşezată între dealuri şi podişuri piemontane pe terasa Cotmenei, la 18 km spre sud-vest de Piteşti. Este formată din 13 sate (Cătunaşi, Cepari, Dealu Oraşului, Dealu Viilor, Dinculeşti, Găleţeanu, Gărdineşti, Gâlceşti, Metofu, Păduroiu Deal, Păduroiu Vale, Poiana Lacului, Sămara), are o populaţie de 6672 locuitori dispuşi în 2215 gospodarii.  

 Localitatea Poiana Lacului este o comună de tranziţie între marile unităţi morfologice ale ţării: Carpaţii Meridionali la Nord şi Câmpia Română la Sud şi conferă căilor de comunicaţie o importanţă deosebită. Astfel calea rutieră cea mai importantă care traversează comuna de la est la vest este DN 67B Piteşti – Scoarţa şi drumurile judeţene DJ703A (Cocu-Albota) şi DJ 679 Săpata.

 Din punct de vedere al delimitării geografice se disting următoarele vecinătăţi: La Nord comuna Băbana, la Vest comunele Cocu şi Vedea, la Sud comunele Vedea şi Săpata, la Est Moşoaia şi Albota. Făcând parte din teritoriul administrativ al judeţului Argeş, se încadrează în regiunea de dezvoltare Sud.

Istoric localitate

 Pe teritoriul comunei nu s-au descoperit mărturii materiale ale civilizaţiei din epoca veche sau nu s-au păstrat. Totuşi, descoperirile arheologice din împrejurimile castrului Roman de la Săpata de Jos (tezaur de monede imperiale din vremea împaraţilor Traian, Valentin I şi Valens), localitate aflată la numai câţiva km distanţă, atestă existenţa unei populaţii şi a unor aşezări în această zonă.

 Întrucât în timpul lui Septimius Sever (193-211) s-a ridicat o linie puternică de fortificaţii – limes transalutanus – care pornea de la Dunăre, în apropiere de Turnu Magurele, trecea pe la Roşiorii de Vede, Urluieni, Fâlfani, Săpata, Albota, Piteşti, Jidava, Rucăr, aprecia că Poiana Lacului, Păduroiu şi Sămara se aflau în zona provinciei Romane, dar la graniţa acesteia , menţinându-se permanente legături cu dacii liberi aflaţi în apropiere.

 Cel mai vechi sat atestat documentar este Sămara, la 9 martie 1621, când, printr-un hrisov domnesc, domnitorul Radu Mihnea întăreşte vânzarea unei jumătăţi de funie din moşia Doroteasa de către un anume Oprea Mircea din Sămara lui Ioan din Piteşti.

 Poiana Lacului apare cu această denumire mult mai târziu în documente, deoarece multă vreme a fost proprietate închinată Mânăstirii Trivale, sub denumirile – Dealul Viilor, Helesteu, Găleţeanu.

 Din anul 1969, Poiana Lacului apare ca unitate administrativă (COMUNĂ) , iar din 1970 începe să fie cunoscută sub acest nume şi ca moşie.

 Din anul 1950, Poiana Lacului a făcut parte din raionul Vedea, conform noii împărţiri administrativ-teritoriale, apoi în 1968, când s-au desfiinţat raioanele, a rămas unitate direct subordonată judeţului Argeş.

Ce putem spune despre Gazeta de Poiana Lacului?!

 Un proiect născut din necesitatea apariţiei unui canal media independent şi fără atacuri la persoanele care critică sau întreabă. Dorim să facem o informare corectă şi transparentă a cetăţenilor comunei Poiana Lacului asupra diverselor probleme locale, judeţene sau chiar naţionale dar de interes local: taxe şi impozite, buget şi investiţii locale, sănătate, sport şi cultură, legislaţie etc.